Home » proteste

Tag: proteste

Ce (nu) au rezolvat protestele Rezist! De ce?

Staţi aşa, nu săriţi, nu am spus că nu sunt bune sau că le-am condamnat. Nu, dar protestul trebuie să aibă şi el un cap, un scop, o finalitate. “Deocamdată” nu avem decat vreo 400 de răniţi, câţiva jandarmi cu degete fracturate, o jandarmeriţă băgată în spital pentru două zile, distrugeri stradale, un Iohannis mai dezorientat ca niciodată şi un Dragnea care râde pe sub mustaţă. Ce s-a întâmplat după weekendul de proteste în plan politic, public sau în perspectiva unui viitor mai bun? Nimic, suntem exact ca la început. Doar cu câteva zeci de plangeri pentru lovire. Ok, poate pică şeful Jandarmeriei, poate e sacrificată Carmen Dan, poate vedem chiar ceva dosare pentru nişte jandarmi. Aşa şi? Doleanţele astea nici nu le luam în calcul înainte de protest, nu de asta am ieşit în piaţă.

Vă explic eu de ce se întâmpla asta şi ce ar trebui făcut, că văd că lumea e rătăcită în păreri. Marea problema a protestului “rezist” e că nu are un cap limpede, nu are un lider. Majoritatea celor din piaţă consideră că “Mu13 PSD” e de ajuns. Că o eventuală cădere a guvernului Dăncilă-Dragnea ar rezolva problemele ţării. Păi nu s-ar întâmpla nimic. Ştiţi de ce? E de ajuns să vă uitaţi pe străzile din Bucureşti în această zi. E Adormirea Maicii Domnului, sărbătoare creştină, prilej cu care foarte mulţi români sunt liberi. Care sunt românii care primesc liber în aceste sărbători? În principal bugetarii, pentru că patronul privat preferă să nu dea liber şi să-şi plătească angajatul şi în această zi. Nu opreşte producţia, livrarea sau mai ştiu eu ce face el pentru o zi liberă de la stat. Bun, deci dacă străzile sunt libere înseamnă că sunt încă foarte mulţi bugetari în sistem. Păi cu cine votează majoritatea dintre aceşti oameni? Gândiţi-vă că foarte mulţi au primit măriri în ultima vreme, ei sunt oarecum mulţumiţi de ceea ce se întâmplă. Bun, acesta e un punct.

sursa foto: b1tv.ro

O altă probleme ignorată de cei nemulţumiţi de guvernul lui Dragnea o reprezintă încercarea de racolare a nehotărâţilor sau chiar a votanţilor PSD. Agresivitatea de tipul “”PSD-iştii sunt proşti şi limitaţi” înlătură orice posibilitate ca omul acela să vină alături de tine, chiar dacă la un moment dat va da şi el pe internet de poza cu domeniul imens al lui Dragnea. Cum să te alături unui grup care până atunci te-a considerat inferior? Nu se va întâmpla niciodată. Mesajul către aceştia nu trebuie în niciun caz să fie unul de ură şi dispreţ. Pentru că au fost 100.000 de oameni în piaţă vineri, vreo 60.000 sâmbătă, însă aceştia au nevoie în continuare de celelalte milioane din faţa televizorului pentru a reuşi într-adevăr ceva.

Cea mai mare problemă rezistenţilor o reprezintă lipsa unui lider. E ceva timp de când aşteaptă toată lumea să apară acest lider, dar nu îl vede nimeni. Au fost încercări cu Tudor Chirilă, cu Mălin Bot, cu Marian Godină, cu Dacian Cioloş şi care or mai fi fost. Ştiţi de ce aceştia nu au ajuns lideri? Pentru că strada i-a rejectat. A doua zi după evenimentele de vineri a venit în piaţă liderul PNL, Ludovic Orban. Ştiţi ce reacţii au fost? S-a spus că a venit să confişte opoziţia protestul. Băi, oameni buni, păi cine vrei să-l coordoneze, cine vrei să vă dea o linie? Aaah, nu vrei, tu vrei să protestezi doar şi să smulgi borduri? “Domne, eu sunt apolitic, dar nu se mai poate cu ăştia. Mu13 PSD” sau “Toţi sunt o apă şi-un pământ”. Păi bine, bine, dar trebuie să pui ceva în loc. Iohannis nu mai poate fi un lider pentru Rezist pentru că a avut câteva şanse să se lupte cu Dragonul de Teleorman şi a preferat să-i facă pe plac. A semnat fără să comenteze numirile premierilor numiţi de Dragnea şi a tăcut în momente când putea să iasă să-i tragă de urechi la unele modificări legislative.

sursa foto: evz.ro

Şi ştiţi de ce nu există un lider? Şi aceasta fiind cea mai importantă explicaţie. Pentru că un lider este omul care ia decizii care influentează masele chiar dacă acele decizii nu sunt acceptate de toţi “urmaşii” săi. Păi un lider ar fi ieşit si s-ar fi declarat dezgustat de campania “Mu13 PSD”, ar fi declarat că nu e normal, că e necivilizat şi că, deşi şoferul ar fi in legalitate, ar trebui să-şi schimbe numărul. Totodată, ar fi dat un mesaj de genul “Putem să îi învingem, dar hai să nu ne coborâm la nivelul lor”. Un lider Rezist ar fi condamnat drastic violenţele asupra jandarmeriţei şi ar fi cerut ca cei vinovaţi să fie anchetaţi şi daţi pe mâna justiţiei. În acelaşi timp s-ar fi bătut cu pumnul în piept că va urmări foarte atent cum decurg anchetele jandarmilor care au bătut oameni fără motiv. Un lider Rezist ar fi exprimat de fiecare dată convingerea că şansa votului nu trebuie niciodată ratată, că nu mai avem voie să ajungem la un absenteism de 67 la suta. Un lider Rezist nu ar fi fost niciodată de acord cu contestarea şi injurarea Simonei Halep doar pentru că i-a atras atenţia unui ţăran (da, ăla e ţăran) că în timpul partidelor de tenis trebuie să tacă. El şi-ar fi cerut scuze în numele tuturor celor pe care i-ar reprezenta. Un adevărat lider Rezist nu ar fi niciodată de acord cu injuriile la adresa preoţilor ştiind că mulţi contestatari ai PSD sunt creştini practicanţi.

sursa foto: Antena3.ro

Toate aceste lucruri de mai sus nu contravin deloc cu revendicările Rezist. Din contră. Dar nu ai cum să aduci oameni alături de tine dacă tu încerci să o faci pe tipul “prostule, tu nu îţi dai seama dar vezi că ăia sunt corupţi şi incompetenţi, vino alături de mine!” Ura şi desconsiderarea nu va atrage niciodată pe nimeni. Marea problemă a Rezist e că nu realizează că oamenii şi-au dat şi ei seama că Viorica nu leagă două vorbe, însă nu au încotro să o apuce. Tu nu trebuie să-i convingi pe ei că PSD-iştii sunt incompetenţi, tu trebuie să-i convingi că tu reprezinţi o alternativă competentă. Altfel, ne învârtim într-un cerc fără ieşire.

Find the leader! Go!

Hai să-l ajutăm pe Oprea!

2

Au ieşit o mie, două mii, unele surse spun 3 mii de oameni în stradă aseară în Bucureşti pentru a protesta împotriva deciziei Senatului de a-l proteja pe Oprea de DNA. În ţară, de asemenea, au fost proteste în unele oraşe. Per total să fi fost 10 mii de oameni. Putem zice 15 mii ca să nu existe discuţii. Deci 15 mii de oameni au ieşit să solicite ceva. “Egalitate în faţa legii”, “Parlamentari, voi sunteti gunoiul României”, “Vrem dreptate”, “73 de indolenţi apără un infractor” sau “Alături de familia Gigină”. Mesaje frumoase şi de bun simt. Între timp, Oprea şi-a dat demisia.

În noiembrie 2015, Ponta demisiona după protestele ce au urmat tragediei din Colectiv. 30 de mii de oameni au fost în stradă numai în Bucuresti. Au fost seri întregi cu oameni în stradă în toată ţara. Atunci s-a simţit forţa străzii şi ştia toată lumea ce voia. Ceea ce s-a şi întâmplat.

Să facem înţâi un mic calcul. Parlamentul are în acest moment 588 de membri. Conform BEC au fost 7.416.728 de oameni care au pus ştampila pe cineva în 2012. Ceea ce înseamnă că un parlamentar a fost ales, în medie, de 12,613 oameni. Deci mai mulţi sau la fel de mulţi votanţi pentru Oprea, pe hartie, ca numărul celor din strada. Şi totuşi Oprea a plecat deşi se putea lega de acest aspect.

În 2007 am avut referendum pentru schimbarea sistemului de vot din România. La cererea lui Băsescu, cel care spunea că astfel se va “asigura reforma întregii clase politice”. Au trecut 9 ani şi iată că am ajuns într-un punct în care  parcă nu mai putem avea încredere în niciun politician. Am fost atunci la vot aproape 5 milioane de romani, 77,78% votând pentru. Astăzi deja legea e schimbată şi s-a renuntat la votul uninominal. Nemaifiind niciun român intrebat dacă e de acord sau nu.

Peste 2 ani, în 2009, cu ocazie primului tur al alegerilor prezidenţiale, am avut şi referendum privind trecerea la parlament unicameral şi reducerea numărului de aleşi la 300. Un referendum care-i conferea candidatului Băsescu la acea vreme, un avantaj nefiresc. Rezultatele au decis: O singură cameră şi 300 de parlamentari. Astăzi avem, cum spuneam, 588 de parlamentari de hrănit şi evident, două camere.

Oprea se chinuia acum doua zile să verse o lacrimă pe imaginile cu poliţistul Gigina. Plus câteva declaraţii gen “M-am simţit hărțuit!”, “Toți suntem oameni”, “Îmi pare rău că nu am cerut să se voteze pentru ridicarea imunitaţii”. Deci omul arăta o durere acută în fund. Nu-l interesează de nimeni şi nimic. Revin şi întreb, de ce a plecat? Ce l-a facut să renunţe desi nimic nu anunţa decizia sa?

Au trecut 5 luni de când a fost depusă la Senat cererea pentru modificarea Constituţiei în privinta căsătoriei. 3 milioane de români s-au mobilizat şi au semnat pentru un lucru. E cea mai mare masă de oameni din istoria acestei ţări care solicită ceva punctual. La multe tururi de scrutin nu se prezintă atâţia oameni. Şi totuşi deocamdata nu există nicio finalitate. Şi acum, Oprea pleacă după ce e contestat de câteva mii. Vorbesc strict de cei pe care-i vedem fizic. Deci, ce se ascunde în spatele acestei mutări? Iată ce cred.

Peste 2 luni şi jumătate au loc alegerile parlamentare. Oprea, nefiind condamnat definitiv, poate candida din nou. Şi poate căpăta o nouă imunitate. În două luni nu-l condamnă nimeni definitiv, iar până la proba contrarie el este nevinovat. El nu pierde nimic cu această demisie, din contră, poate câţiva rătăciţi vor crede că omul dă dovadă de onoare. Aşa că este datoria noastra sa-l ajutam pe Oprea. Să-l ajutăm să nu mai capete altă imunitate. Să-i dăm şansa să se apere în justiţie. Şi nu numai lui. Şi celor care considerăm că nu merită şi nu reprezintă interesele noastre acolo. Ieşi la vot, pune ştampila pe oricine vrei, dar pune-o! Dacă “ne pişăm pe el de vot” nu mai avem cum să ne plângem că a ieşit doamna Pandele primar. Nu rezolvăm nimic aşa. Nu de alta, dar în ritmul ăsta s-ar putea să se obişnuiască şi ei cu protestele.