Home » omorat

Tag: omorat

10 lucruri de reţinut din povestea ursului “păcălit” de români!

Un urs a apărut în Vancouver, un oraş din Canada cu o populaţie de 4 ori mai mare decât a Sibiului. Ce trebuie să reţinem din acest filmuleţ:

1. “It is the last place you would expect to find a bear”. Deci a fost o mare surpriză să apară un urs acolo, oamenii nu se aşteptau şi totuşi vedem cât de pregătiţi au fost. Noi avem pădure lângă Sibiu dar prezenţa unui urs ne ia prin surpridere. De câte ori nu am văzut filmări cu urşii din Brasov coborând să-şi ia mâncare? Poate trebuiau împuşcaţi.

2. Apoi, oameni trecând la câţiva metri pe lângă urs fără să le fie teamă. Un puşti credea că se produce un film.  Toată lumea era entuziasmată că vede un urs în realitate.

3. Ursul a poposit într-o maşină de gunoi pentru că acolo a găsit de mâncare. De ce nu a putut fi momit cu mancare şi ursul nostru? Era un mod pentru un lanţ de supermarket din Sibiu să-şi facă reclamă. Ar fi stiut toata lumea că periculosul pui de urs a fost momit cu mâncare de la X magazin. Pe filmarea cu uciderea lui se vede clar ca era o curte unde puteai foarte simplu sa introduci un carucior cu mâncare.

4. Modul prin care au reuşit să-l tranchilizeze. Nu s-a speriat nimeni de el. Bărbatul care a folosit puşca cu tranchilizant stă pe aceeaşi maşină cu ursul, deci la câţiva metri de “fiară”.  La noi înţeleg că s-a tras de la 50 de metri, pai normal că nu-l nimereşti.

5. Apoi, vedem cum un poliţist îl mângâie pe cap pe urs cu câteva secunde înainte să-şi piardă cunoştinţa.  De ce nu era panicat deloc poliţistul? Poate i-ar fi păpat mâna cu ultimele puteri. Pentru ca ştia care vor fi reacţiile ursului. La Sibiu erau prezenţi poliţişti, jandarmi, pompieri, angajaţi de la zoo şi vânători. Nimeni nu a ştiut cum să procedeze cu un animal foarte cunoscut în zonă.

6. Foarte important! “If the bear have charged the crowd it would have been shot!”. Deci dacă ursul ataca mulţimea era împuşcat. Pai noi l-am împuşcat când voia să sară gardul să plece către habitatul său natural. Înţeleg că 3 ore a durat operaţiunea la Sibiu. În 3 ore nu ne-am dat seama dacă e agresiv sau nu? Dacă în atâta timp nu a atacat pe nimeni de ce am fi crezut ca e agresiv în continuare? Se împuşcă ursul doar în momentul în care e pusă în pericol viaţa unui om. Desi de multe ori vedem că animalele au mai multă conştiinţă decât unii dintre semenii noştri.

7. 15 minute a fost timpul în care şi-a făcut tranchilizantul efectul. Noi am fost anunţaţi că şi în cazul în care lovitura era reuşită efectul ar fi fost de minim 30 de minute. Pai hai să ne interesam şi noi ce tranchilizante folosesc ăştia afară dacă ale noastre sunt aşa proaste. Sau hai să nu mai minţim şi să dăm nişte incompetenţi afară!

8. Declaraţia omului din final “Mă bucur că nu a fost nevoie să fie împuşcat, era doar un pui de urs. Ar fi fost devastator!”. Iată că noi ne aflăm exact în situaţia asta.

9. Când vor reuşi autorităţile noastre să finalizeze o operaţiune cu aplauze şi mulţumiri? De ce trebuie mereu să ajungem în situaţia să ne dăm seama că exact cei care trebuie să ne protejeze, să ne ajute, să ne indrume sunt foarte slab pregătiţi, fără morală de multe ori şi, cel mai important, fără prea mulţi neuroni?

10. Ca o glumă, deşi nu ar fi momentul, de fiecare dată când e băgat după gratii un mare om politic sau afacerist se aduce în discuţie familia. “Nu vă gândiţi cât suferă mama mea?” sau “E tatăl a 3 copii, are o familie de întreţinut!”. Cam aşa şi cu puiul acesta de urs, “probabil acolo, undeva, în Pădurea Dumbrava o ursoaică încă îşi aşteaptă puiul să se întoarcă”.

Nu suntem deloc o naţie primitivă, barbară sau lipsită de emoţii, aşa cum am tot văzut reacţii azi şi ieri, ci pur si simplu avem autoritati proaste care iau decizii proaste în momente nepotrivite.

Criminalii stau pe canapea, sparg semințe și se uită la TV!

1Trăim în țara cu cei mai multi criminali în libertate. Și care nici nu-și fac probleme că ar putea fi prinși, că îi caută cineva. Din contră, cred că unii stau cu burta pe canapea, se scobesc în nas, se uită la televizor și se amuză când văd știrea despre crima comisă de ei. O astfel de știre și un articol publicat în Adevărul din această săptămână mi-au întărit această convingere și m-au determinat să scriu pe blog.

Azi aud la tv următoarea știre: “Un polițist din Cernavodă a fost găsit împușcat cu arma din dotare. Acesta avea 21 de ani de experiență și la ultimul test psihologic a ieșit bine. Nu a lăsat niciun bilet de adio prin care să își justifice gestul. Bărbatul a lăsat în urmă o soție şi doua fetițe, una dintre ele minoră. Indiciile arată că polițistul s-ar fi sinucis din cauza problemelor financiare”

Care indicii? Tot ce s-a dat publicității mă fac să cred că a fost orice mai puțin sinucidere. Și de unde până unde știm/bănuim că e sinucidere la doar cateva minute/ore de la eveniment? E mult mai ușor și convenabil să găsim indicii care sugerează o sinucidere decât să ne facem treaba. Omul era polițist, cu siguranță natura meseriei sale i-a adus ceva dușmani. Poate vreunul a fost mai inventiv. Poate s-a uitat la un CSI sau Dexter. Nu avea nevoie să vadă multe episoade ca să puna cap la cap un plan prin care să păcălească anchetatorii nostri foarte competenți. Omul avea două fetițe, avea motive pentru a trai. Oricâte probleme ai avea, te lupți să le fie bine copiilor. Cine nu are probleme financiare? Ar trebui să se omoare 90% din populație. Un bilet totuși care să explice gestul? Nimic.

Mergem mai departe. Tot în această săptămână citim în Adevarul în articolul intitulat “Cazuri înfiorătoare rămase foarte mulţi ani cu autor necunoscut şi apoi rezolvate” urmatoarele:

Anchetatorii îşi amintesc de o sinucidere absolut atipică, caz petrecut în 2014. „Am avut în curtea unui liceu un cadavru incendiat, carbonizat, cu mâinile şi picioarele legate cu sârmă, cu căluş în gură, şi s-a dovedit a fi sinucidere. Evident, când găseşti aşa ceva nu te gândeşti era un bolnav psihic care a reuşit să-şi facă singur toate chestiile astea“, povesteşte Alexandru Georgescu, iar comisarul-şef Radu Gavriş îşi aminteşte şi cum au găsit, pe rând, indiciile. „Elementul cel mai important a fost că noi am găsit la el în casă, lângă Braşov, colacul din care a rupt sârma cu care s-a legat în Bucureşti. Inclusiv bidonul l-am găsit, el a plecat cu tot ce-i trebuia să se sinucidă“.

Dacă ați citit atent cu siguranță veți avea aceeași reacție de uluire ca și mine. What? How? Cine? Cum? Mai citiți o dată dacă nu. Ăștia se laudă că au rezolvat cu sinucidere un caz în care unul a fost găsit cu căluș în gură, legat cu sârmă și carbonizat!

Acum câțiva ani mă șoca o știre care spunea că un deținut a evadat de la un penitenciar, nu mai știu exact care și unde, și a fost găsit mort la câteva zile după. Și anchetatorii au spus că s-a omorât. Vă dați seama cum a încercat ăla să evadeze ca apoi să se omoare în libertate? Noaptea minții.

Un studiu efectuat în Statele Unite spune că “În intreaga viață treci pe lângă cel puțin 16 criminali”. Probabil asta e media la ei, că la noi, în circumstanțele date, cred că există posibilitatea să interacționezi cu cel puțin 16 criminali pe lună.

Doamne ajută! Că poliția mai puțin.