Home » incendiu

Tag: incendiu

Blocul de locuinţe ars – o Românie mai mică!

“Un bloc de locuinţe cu 54 de apartamente din sectorul 5 a ars în noaptea trecută. Nouă oameni au avut nevoie de îngrijiri medicale, inclusiv un pompier. Blocul a fost ridicat fără autorizație de construcție, iar locatarii susțin că nu au acte de proprietate, deși au dat banii.”

Asta e stirea pe scurt, probabil aţi auzit şi văzut la tv şi alte amănunte despre acest eveniment. Se pare că dezvoltatorul e un apropiat al clanului Cămătaru şi acesta a mai construit şi alte 20 de blocuri fără a avea autorizaţii.

Nu vi se pare că acel bloc e o reprezentare la o scară mai mică întreaga Românie? Mie mi se pare că e ca într-un serial în care fiecare îşi găseşte un personaj preferat deoarece aduce într-o bună măsură cu propria persoană. Aşa şi aici.

Avem locatarul naiv care a plătit bani mulţi pentru o locuinţă dar a mers pe încredere, I-a promis ăla în 2014 că în 2016 vor fi gata toate actele. Şi el a continuat să plătească. Sunt peste tot, noi suntem ăştia. Uită-te în stânga şi o să-l vezi! Suntem păcăliţi astăzi, iar mâine dacă avem ocazia, ne lăsăm păcăliţi din nou!

Avem constructorul, care în cârdăşie cu statul i-a păcălit pe primii. El e românul pregătit oricând de un şmen, de o inginerie care să păcălească şi să obţină el un folos de pe urma naivităţii celorlalţi. Şi îi merge până când are ghinionul ca natura să îl demaşte. El e cel care are tot timpul impresia că merită ceva mai bun, de aceea nu are nicio mustrare pentru ceea ce face.

Avem Inspectoratul de Stat în Construcţii care nu a făcut verificările necesare şi l-a lăsat pe ăsta să construiască după cum l-a tăiat capul. Aici e simplu, statul e stat. ISC-ul reprezintă orice autoritate a statului care nu îşi face treaba şi din cauza căreia suferă întotdeauna primii, naivii. Medicul care operează printre bacterii, poliţistul care închide ochii la câte o ilegalitate, soferul de pe transportul în comun care nu e interesat dacă maşina condusă are IPT-ul valid sau judecătorul pentru care mita e de condamnat doar dacă e prea mică.

Ăştia suntem, tigrii Europei!

Un bătrân a ars de viu. Fără autorizaţie.

Un incendiu la un azil de bătrâni a ucis o persoană şi alte 19 au fost transportate de urgenţă la spital. Am auzit mărturia unui pompier care spunea în lacrimi că îi pare rău că n-a putut să îi scoată din flăcări pe toţi. Ştirea e peste tot, se face anchetă, procurorii au deschis deja dosar penal, se fac audierii etc. Ca şi detalii trebuie să ştim că “respectiva locuinţă a fost construită în 2002, apoi în 2009 s-a dat un aviz de securitate de incendiu pentru a transforma destinația imobilului din locuință în pensiune-hostel. După terminarea lucrărilor, era necesară o nouă autorizație, care nu a mai fost solicitată. În prezent, clădirea funcționa ca azil de bătrân, or imobilele care funcționează ca centre de îngrijire a sănătății au nevoie de autorizații speciale de securitate la incendiu. Beneficiarii clădirii nu făcut însă demersuri în acest sens, așa cum ar fi trebuit.”

V-am copiat de pe site-ul Digi24 exact textul referitor la clădire şi la istoria sa. Şi acum e momentul în care eu mă enervez. Şi m-aş aştepta ca toată lumea să pună accent pe acest lucru. Am intrat astăzi în luna octombrie, luna în care s-a petrecut nenorocirea de la Colectiv. Se pare că am învăţat multe după acest incident, pare că oamenii s-au mişcat mult mai bine. Alt lucru însă mă face pe mine să îmi pun întrebări.

sursa foto: digi24.ro

Piedone e acuzat în dosarul Colectiv pentru abuz în serviciu, iar patronii pentru “ucidere din culpă, vătămare corporală și neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă”. Deci oamenii nu au luat măsurile necesare şi au permis ca acel club să existe fără autorizaţii, da? Mulţi au ieşit în stradă atunci tipând efectiv că nu e normal ca statul să nu verifice un club în care intrau sute de tineri într-o seară. S-au luat măsuri de intervenţie rapidă, s-au făcut noi reguli, iar inspectorii ISU au devenit mult mai atenţi când dau o autorizaţie. Foarte bine, dar ce facem cu clădirile, punctele comerciale, cluburile, azilele care au început funcţionarea înainte de Colectiv? S-au făcut atunci verificări la o grămadă instituţii publice şi private. Foarte bine.

Ni se spune că patronii azilului nu au făcut demersurile pentru a obţine o nouă autorizaţie. Păi cum vine mă asta? Dacă ăla e ticălos şi nu-l interesează să fie pus la punct îl lăsăm să-şi desfăşoare treaba până când apare vreun incendiu, până când mor nişte oameni? Practic, dacă ai noroc şi ceva experienţă îţi poţi deschide o afacere, câştigi nişte bani frumoşi că statul nu te verifică decât daca mergi tu la el să-i spui “Hai, bă, vino să îmi dai autorizaţiile. Aş fi venit acum 2 ani dar m-am gândit că n-are rost, că tu, stat, oricum te doare-n fund de ce fac eu atâta timp cât îţi plătesc impozitul pe teren şi TVA-ul la sticla de vodcă”

sursa foto: stirileprotv.ro

L-am ascultat pe reprezentantul ISU la tv şi spunea foarte calm că “nu avea autorizatie, patronii sunt de vină că n-au venit la noi”. Ceva de genul. Păi voi n-aveţi nicio vină că din 2009 n-a trecut nimeni pe acolo să îi tragă de mânecă să le spună “băi, vezi că n-ai autorizaţia aia, fă ceva! Vezi că te închid într-o lună dacă nu vii la mine să rezolvăm problema!” Ăştia sunt paşii normali, mie aşa mi se pare, statul să vină să te verifice. Sunt atâţia ticăloşi care profită de aceste lacune ale sistemului încât nu ne putem baza pe buna-credinţă a nimănui. Sau cum, statul vine să ne verifice doar dacă facem evaziune, ne bate la uşă doar când are nevoie de bani? E ca şi când îmi deschid un restaurant şi dacă nu face nimeni toxiinfecţie alimentară pot pune şi rahat în mâncare. O comparaţie poate idioată, dar alta nu mi-a venit. Deci, să fim atenţi, vorbim de un azil de bătrâni din sectorul 3 al capitalei, în buricul târgului cum se spune. Şi dni imagini nu părea un chioşc clandestin.

Băi, poate şi ăştia de la ISU au oameni puţini, poate sunt limitaţi, poate au nevoie de angajări, poate nu au destule resurse. Dacă e aşa măcar să o spună, să ştim şi noi. Poate că legea ale greşită şi ei nu pot acționa. Poate facem o campanie, ceva. Pentru siguranţa tuturor.

Nu cunosc situaţia, dar mă gândesc că nu se apucă oricine de un azil de bătrâni, că după relatări condiţiile din interior erau de 5 stele, deci cine a făcut nu pare să fie vreun escrocş, poate chiar avea cele mai bune intenţii. Iată că totuşi această faptă bună chiar nu va rămâne nepedepsită. Şi statul se spală frumos pe mâini din nou. Pompierul salvase 19 persoane şi era în lacrimi pentru singura viaţă pe care n-a putut să o salveze. La un moment dat se va închide şi dosarul Colectiv, vom afla sentinţele finale şi unii se vor gândi “măcar atât, să plătească!”. Dar cu ce rămânem, câte “Colective” poate mai există şi de care ISU va afla de existenţa lor abia după ce acolo se va petrece o altă grozăvie?!

M-am enervat la 1 noaptea, aşa că îmi pică ochii din cap.

Noapte buna!

Când învățăm ceva? Hai acum!

colectiv

10 luni de la tragedia din Colectiv.

Am fost socați. Ne-am alarmat. Am plâns, ne-am întristat. Apoi ne-am injurat, au apărut acuze peste acuze, anchete, demisii, a căzut guvernul. Şi ce am rezolvat? Pentru ce s-au dus 64 de suflete? La finalul lui august medicii se revoltau că nu mai pot trata pacienții arși, în unele spitale mor oameni din cauza unor transfuzii gresite, larvele merg pe corpurile pacienților, in iulie Ministerul Sanatatii închidea sectia de terapie intensiva de la Spitalul de Arsi.

Mai jos e textul pe care l-am scris la o zi jumătate după eveniment. E cel mai distribuit text al meu, 120 de ori. Parcă lucrurile sunt la fel. Și nici noi nu am învățat nimic. Avem aceleași discursuri ca şi atunci, nu acceptăm deloc o altă opinie și devenim agresivi instant. Poate ca si eu aş schimba puțin din gândirea de atunci. De exemplu, acum nu mai cred ca e asa mare greseala de care vorbeam in text, din contră. Banii se pot întoarce, dacă vorbim strict financiar.

Chemat luni la DNA pentru a se constitui în parte civilă, unul dintre supraviețuitori, Marian Leușteanu a spus:
Prietenii nu-i pot cumpăra în bani. Am pierdut doi de la masă de la mine, plus mulţi alţii. Nu ştiu cine va fi găsit vinovat, cum va plăti, habar nu am, dar cel mai important lucru pentru mine şi pentru mulţi oameni care şi-au pierdut copiii este ca acest lucru să nu se mai repete niciodată”

Au trecut 10 luni. Avem alți oameni în funcții, care încearcă, care au şi voință şi credibilitate, însă nu este de ajuns. Trebuie să-i ajutăm. M-am săturat de câte ori s-a cerut schimbarea sistemului. Sistemul suntem NOI! Toți! Polițistul să aplice aceeași lege pentru toți, profesorul să aibă ținută morală, preoții să se ocupe doar de misiunea pe care o au și medicii să lase atenția pe planul doi. Iar noi ceilalți să ne facem treaba fără să așteptăm minuni din altă parte. Astfel se schimbă lucrurile. Este un cliseu dar e singura sansă. Suntem ca peștele în acvariu care se lovește repetat de sticlă. De 26 de ani așteptăm Salvatorii, dar ei mereu vin prea târziu sau nu vin deloc. Nu ne-am învățat? Nu ne-am săturat?!

——– 1 noiembrie 2015 —————

“Cât de dificilă e situația?” “M-ar ajuta foarte mult să am câțiva colegi în plus!” a fost răspunsul unui medic de la Spitalul de Arşi. Despre asta este vorba! Dintre cei care imprăştie sau sunt manipulați de prostia cu “prea multe biserici, prea puține spitale”, ştie vreunul câte spitale are Bucureștiul? La o căutare de google am găsit 49 (patruzeci şi nouă) de spitale. Fără să număr şi “clinici” sau “Institutul X”. Vi se par puține la 2 milioane de oameni cât se spune că mai suntem în Bucureşti? Ştiți câte spitale are Budapesta, care are cu vreo 15% mai puțini oameni? 26! Ştiti câte spitale de stat sunt în Viena? 19. Le-am numărat şi pe alea. Şi tot aşa. Dacă cei aflați acum în stradă ar fi fost în această dimineață de duminică la biserică poate că am fi constatat că nu sunt de ajuns de multe biserici şi ar trebui să mai construim. Problema e că nu sunt medici, nu sunt echipamente. Vărul meu aflat în comă la Bagdasar a murit în februarie după ce zile la rând trebuia să alergi după asistente şi medici, că tot timpul aveau alte ocupații, alți pacienți. Ştie vreunul că Spitalul Elias, Spitalul Marie Curie si Spitalul Grigore Alexandrescu au primit aparatura în valoare de 60.000 de euro din partea Bisericii? O donație nu o faci să te lauzi cu ea, pe astea le faci si taci din gură, nu apari cu ele la România TV! Catedrala Mântuirii Neamului e o greșeală, da, e adevarat, acolo se duc milioane de euro de la noi, de la fiecare, însă celelalte mii de biserici, majoritatea sunt construite şi menținute din donații. Să nu mai facem confuzii aiurea, nu are nicio legătură numărul bişericilor cu numărul spitalelor. La spital îți dorești să nu ajungi niciodată, la biserică poate tu intri în ea de 5 ori pe an măcar pentru un botez şi o nuntă. Deci? Mergem pe fenta gresită. Ce am scris nu este despre credință, nu are legătură, e vorba despre statistică şi fapte. Eu am aprins o lumânare dimineață pentru cei morți, una pentru cei vii! Atât să fac şi eu. Dumnezeu să-i ierte! Şi pe noi ceilalți!